Umor de papusareasa

Petrec multe ore in atelier si totul e mai placut atunci cand muzica ruleaza si trebusoara merge inainte.Am un spiridus care ma ajuta cu diferite procese : decuparea materialelor, umplerea papusilor cu vata siliconica, sigilarea jucariilor prin broderie manuala. Impreuna suntem o echipa grozava: adica eu sunt cea incapatanta si vreau sa fac trebusoara asa cum mi-am imaginat-o eu iar spiridusul -pe care in continuare il voi numi spiridus si nu sot si orice asemanare cu viata reala este intamplatoare- e partea mai echilibrata si mai pragmatica. Echipa aceasta de soc rade mult spre foarte mult . Am ajuns la concluzia ca am inventat ' umorul de papusareasa':

-Hei papusa , ce stai acolo nemiscata ! Vino'ncoa sa te cos!
**************
-Vrei sa iti fac plinul?Stai cuminte...
**************
Recomandarea noastra pentru vegetarieni : porcul de bumbac !

********************
Papusile nebune sunt fiecare in parte marturie pentru umorul de papusar-creator:

Postări populare de pe acest blog

A fost odata ca niciodata..

Despre inceputuri Ma las ghidata in actiunile mele de pasiuni: literatura, relatiile umane ,desenul si mersul cu bicicleta .Cred din suflet ca puterea unui vis imi da energie pentru viata de zi cu zi. In viata mea a m fost asistent social, copywriter si agent relatii cu publicul. Am invatat din fiecare experienta si m-au slefuit in omul care sunt astazi sa va povestesc despre visul meu : Decorello. Povestea jucariilor si a papusilor Decorello a inceput cu un cadou pentru o persoana draga.Cu un zambet larg imi aduc aminte ca am croit primul meu sablon dupa un desen si am refolosit o camasa si o fusta din garderoba personala.Jucaria a fost un succes iar pentru mine a functionat ca o incurajare. Am ales un nume: 'misslily,craftsandtoys'.Alegerea numelui in engleza a fost de impuls si a ridicat multe sprancene si multe intrebari . De aceea a venit si aceasta transformare in Decorello , un nume mai scurt si mai usor de pronuntat. Sub efectul bulgarelui de zap...

Citiți mai multe

Spitalul de jucarii

Am trait o experienta atat de frumoasa incat cuvintele imi sunt strangulate si orice incercare de a povesti imi pare ridicola. Fara figuri de stil si constructii complicate , purced la transcrierea gandurilor mele. Orice situatie , are o premiza.Doamna educatoare de la grupa mica, Gradinita Penilla Iasi, mi-a lansat invitatia de a le povesti copiilor cum sa trateze jucariile cu blandete. Asa se explica si poza in care sunt inarmata cu doua valize: kitul de prim ajutor si spitalul mobil!Zambetul afisat in poza e mai mult o grimasa, alimentata de emotia de a fi in fata copiilor pentru a spune o poveste credibila si frumoasa. Dupa ce m-am perpelit toata noaptea despre cum as putea sa captez atentia copiilor de trei ani, am reusit sa ii salut si sa le spun ca sunt frumosi. Atunci mi-au zambit larg si am stiut ca totul va fi bine.Am simtit ca voi invata de la ei sa ma relaxez si am luat loc pe scaunel, alaturi de ei. M-am prezentat cu...

Citiți mai multe