Treceți la conținutul principal

Targul de Craciun 2017- ganduri si emotii

Targul de Craciun

Am participat in perioada 14-23 decembrie la un targ de craciun la Palas Iasi. A fost activitate intensa in atelier doua luni pentru a avea o prezenta frumoasa, colorata si cu jucarii magice. Au fost multe emotii inainte de eveniment care s-au gatuit si s-au ascutit cu fiecare zi de targ .Au trecut 24 de ore de la terminarea targului si pot gandi mai relaxat despre aceasta experienta dificil de frumoasa. Asocierea 'dificil de frumoasa' este cea mai fericita si cea mai sincera alegere a trairilor mele.
Sursa foto : facebook targuri si expozitii Palas Iasi
Oamenii reactioneaza in mod diferit la produsele confectionate manual : de la indiferenta  sau indolenta la zambete si fericire pura.
M-au bucurat  oamenii care s-au oprit sa admire si cei care s-au reintors cu prieteni care sa admire. M-au bucurat  oamenii care au cumparat papusile MissLily pentru a face fericiti pe cei dragi: unicorni, ingeri, spiridusi, pisicute, iepurasi, pernute decorative, paturici pufoase.
M-au bucurat toti copiii care s-au oprit si m-au intrebat despre jucarii .Au fost curiosi sa afle daca au nume si cum au fost facute. Am intalnit copiii mai apreciativi decat unii adulti.  M-am bucurat ca au iubit jucariile si le-au strans in brate. Mi-a parut rau de toti copii care s-au oprit la indemnul parintesc ' nu pune mana'.
Am intalnit-o pe E. , 9 ani care si-a dorit un urs panda  .Cea mai mare dorinta a ei era sa ajunga acasa si sa il desfaca sa vada cum e facut  pentru a face si ea jucarii.
L-am intalnit pe M, 12 ani care s-a oprit sa admire papusa stelara si sa me felicite sincer si cu o privire calda pentru imaginatia mea bogata si pentru maiestrie.Exact asa mi-a spus , pentru maiestrie.
S-a oprit la stand N, 12 ani si a recunoscut-o si a admirat-o pe Frida Kahlo. Mi-a povestit ca stie despre ea dintr-un album cu femei celebre primit in dar de la mama ei.
O fetita s-a bucurat atat de mult topaind  practic pentru ca  in sfarsit  va avea si ea unicornul ei.
Oranjada, papusa Minidoll cu par portocaliu a fost iubita instant de o scumpica de 11 luni care pierduse o papusa asemanatoare. Reactia ei nu poate fi descrisa in cuvinte dar eu inca o revad in amintirle mele.

Scriu acest articol in dimineata de Craciun  si ma emotionez la gandul ca jucariile si papusile Misslily au stat cuminti sub brad pentru a fi descoperite si iubite ....de Craciun.


















Va multumesc din suflet pentru incredere si pentru ca ma ajutati sa imi traiesc un vis.
Sarbatori Fericite!









































Postări populare de pe acest blog

A fost odata ca niciodata..

Despre inceputuri Ma las ghidata in actiunile mele de pasiuni: literatura, relatiile umane ,desenul si mersul cu bicicleta .Cred din suflet ca puterea unui vis imi da energie pentru viata de zi cu zi. In viata mea a m fost asistent social, copywriter si agent relatii cu publicul. Am invatat din fiecare experienta si m-au slefuit in omul care sunt astazi sa va povestesc despre visul meu : Decorello.  Povestea jucariilor si a papusilor Decorello a inceput cu un cadou pentru o persoana draga.Cu un zambet larg imi aduc aminte ca am croit primul meu sablon dupa un desen si am refolosit o camasa si o fusta din garderoba personala.Jucaria a fost un succes  iar pentru mine a functionat ca o incurajare. Am ales un nume:  'misslily,craftsandtoys'.Alegerea numelui in engleza a fost de impuls si a ridicat multe sprancene si multe intrebari . De aceea a venit si aceasta transformare in Decorello  , un nume mai scurt si mai usor de pronuntat. Sub efectul bulgarelui de zapada, sunt i

Spitalul de jucarii

Am trait o experienta atat de frumoasa incat cuvintele imi sunt strangulate si orice incercare de a povesti imi pare ridicola. Fara  figuri de stil si constructii complicate , purced la transcrierea gandurilor mele. Orice situatie , are o premiza.Doamna  educatoare de la grupa mica, Gradinita Penilla Iasi, mi-a lansat invitatia de a le povesti copiilor cum sa trateze jucariile cu blandete. Asa se explica si poza in care sunt inarmata cu doua valize: kitul de prim ajutor si spitalul mobil!Zambetul afisat in poza e mai mult o grimasa, alimentata de emotia de a fi  in fata copiilor pentru a spune o poveste credibila si frumoasa. Dupa ce m-am perpelit toata noaptea despre cum as putea sa captez atentia copiilor de trei ani, am reusit sa ii salut si sa le spun ca  sunt frumosi. Atunci mi-au zambit larg si am stiut ca totul va  fi  bine.Am simtit ca voi invata de la ei sa ma relaxez si am luat  loc pe scaunel, alaturi de ei. M-am prezentat cu asistenta  mea, Zana, care a facu