Treceți la conținutul principal

Masina de cusut casnica versus masina industriala

Masina de cusut casnica versus masina industriala


Am inceput o aventura frumoasa cu masina de cusut cu zero cunostinte in domeniu. Cand spun zero cunostinte ,nu exagerez. Am cautat pe internet informatii despre masinile de cusut fara a sti cu adevarat ce sa cumpar. Ma sfatuise o prietena sa ma feresc de plasticarii dar tot in ceata eram. Eu imi doream o masina care sa ma invete si sa nu am regrete ca o stric , regrete de ordin financiar bineinteles. 
O masina Brother mi s-a parut alegerea perfecta: intr-un buget de 500 lei , cu multe functii de cusaturi drepte si decorative, cu butoniera, cu accesorii pentru aplicat fermoar.Pentru o incepatoare a fost solutia perfecta. Ne-am imprietenit, ne-am dusmanit si acum avem o adevarat poveste impreuna. Este usor de folosit , intuitiva  si un ajutor de nadeje pentru proiecte casnice.Cu fiecare proiect am invatat :
* sa schimb acele in functie de grosimea materialului. Atentie daca vrei sa cumperi ace sa specifici ca sunt pentru masina de cusut casnica .: grosime 70 sunt pentru materiale subtiri gen tul si 100/110/120 pentru materiale groase si foarte groase ( exista si ace intermediare de 80, 90)
* Masina se curata de scamele care se aduna la suveica, in zona dedesubtul acului.Masina vine cu o surubelnita specifica ei . Ai nevoie de ea cand schimbi acul si cand umbli la placa de sub ac.
* Cand scartie sau ti se pare ca trage aiurea intreaba-te daca ai uns masina. Eu mi-am pus intrebarea foarte tarziu . Masina necesita o intretinere  in functie de cat de mult o folosesti. Am gasit ulei special pentru mecanisme fine, 10 lei si am picurat pe tot mecanismul care impinge acul( bineinteles ca intai am desfacut plasticul). Nu e greu  deloc .
Dupa ce mi-am facut ucenicia cateva luni pe Brother , am trecut la nivelul urmator: o masina de linie Jack. O am de cateva zile si este ca o noua jucarie. Este o experienta diferita fata de o masina casnica. Nu ma refer la asamblarea ei , reglajele sau procesul de a pune ata pe traseu( nici acum nu stiu fara poza ) .
*E rapida, fina si fiind incastrata in masa este foarte utila pentru pozitionarea proiectelor.
*Este mai silentioasa decat o  masina casnica *Trepidatiile sunt un sentiment neobisnuit.Cred ca ma voi obisnui in timp!
*Pedala este  mult mai sensibila 
*Maneta la picior pentru ridicarea piciorului este ergonomica.

Nu pot scrie chestii tehnice despre ea pentru ca nu ma pricep. Functioneaza cu o baie de ulei sub ea si din specificatii am inteles ca are un consum mic.

Bine ai venit Jack in familia Misslilycrafts!


Postări populare de pe acest blog

A fost odata ca niciodata..

Despre inceputuri Ma las ghidata in actiunile mele de pasiuni: literatura, relatiile umane ,desenul si mersul cu bicicleta .Cred din suflet ca puterea unui vis imi da energie pentru viata de zi cu zi. In viata mea a m fost asistent social, copywriter si agent relatii cu publicul. Am invatat din fiecare experienta si m-au slefuit in omul care sunt astazi sa va povestesc despre visul meu : Decorello.  Povestea jucariilor si a papusilor Decorello a inceput cu un cadou pentru o persoana draga.Cu un zambet larg imi aduc aminte ca am croit primul meu sablon dupa un desen si am refolosit o camasa si o fusta din garderoba personala.Jucaria a fost un succes  iar pentru mine a functionat ca o incurajare. Am ales un nume:  'misslily,craftsandtoys'.Alegerea numelui in engleza a fost de impuls si a ridicat multe sprancene si multe intrebari . De aceea a venit si aceasta transformare in Decorello  , un nume mai scurt si mai usor de pronuntat. Sub efectul bulgarelui de zapada, sunt i

Spitalul de jucarii

Am trait o experienta atat de frumoasa incat cuvintele imi sunt strangulate si orice incercare de a povesti imi pare ridicola. Fara  figuri de stil si constructii complicate , purced la transcrierea gandurilor mele. Orice situatie , are o premiza.Doamna  educatoare de la grupa mica, Gradinita Penilla Iasi, mi-a lansat invitatia de a le povesti copiilor cum sa trateze jucariile cu blandete. Asa se explica si poza in care sunt inarmata cu doua valize: kitul de prim ajutor si spitalul mobil!Zambetul afisat in poza e mai mult o grimasa, alimentata de emotia de a fi  in fata copiilor pentru a spune o poveste credibila si frumoasa. Dupa ce m-am perpelit toata noaptea despre cum as putea sa captez atentia copiilor de trei ani, am reusit sa ii salut si sa le spun ca  sunt frumosi. Atunci mi-au zambit larg si am stiut ca totul va  fi  bine.Am simtit ca voi invata de la ei sa ma relaxez si am luat  loc pe scaunel, alaturi de ei. M-am prezentat cu asistenta  mea, Zana, care a facu